Se afișează postările cu eticheta Pavel Coruț. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Pavel Coruț. Afișați toate postările

joi, 1 ianuarie 2015

Pavel Coruț - Ce se ascunde în spatele magiei?


CE SE ASCUNDE ÎN SPATELE MAGIEI?

Pavel Coruț

În lumea noastră modernă, un fenomen nociv, ruşinos pentru gradul nostru de civilizaţie, continuă să se manifeste. Este vorba de magia de diverse forme: astrologie, vrăjitorie, ghicitul viitorului, şamanism, religii etc. Aţi observat şi dumneavoastră cât de întinsă este plaga mistică în naţiunea noastră şi în alte naţiuni (mai ales, cele islamice). Deşi par diverse şi în contradicţie, toate formele de magie apelează la filonul sălbatic din subconştient, la spaima de diverse divinităţi care, chipurile, ar fi în contact cu magii (preoţi, vrăjitori, şamani etc.).


În realitate, toate activităţile magice (ritualuri religioase şi vrăjitoreşti) au la bază două fenomene cunoscute perfect de psihologi: sugestia simplă sau hipnotică şi telepatia apropiată ori îndepărtată. Ce înseamnă sugestie? De pildă, o persoană are un necaz şi se duce la un preot pentru sfaturi. După ce-o ascultă, preotul îi spune cu o voce blândă: „Fiul meu (fiica mea), mare e puterea lui Dumnezeu. Am deschis cartea sfântă și mi s-a arătat că problema ta se va rezolva cât se poate de bine. Roagă-te în fiecare seară și dorința ta de a scăpa de necazul care te-a lovit se va îndeplini”.  E un exemplu obişnuit dintre zecile de mii de astfel de întâlniri dintre preoţi „cu har” şi persoane lesne sugestionabile. Desigur, în locul preotului, poate fi un vrăjitor, mag, şaman sau psiholog. Ce se întâmplă apoi cu persoana credulă? Ea s-a prezentat la mag cu sufletul (subconștientul) deschis la sugestii pozitive. În această stare psihică favorabilă, persoana și-a înscris în subconștient, cu titlu de adevăr, promisiunea de rezolvare a necazului. Subconștientul a preluat mesajul, l-a întărit cu credința în ajutorul divin și l-a pus în acțiune, ca o programare mentală ce se va împlini în viitor. Desigur, nu toate problemele celor care apelează la diverse forme de magie se rezolvă, dar există și un mic câștig: psihicul persoanei sugestionate se pozitivează pentru un timp, astfel că ea poate acționa aproape normal în viață.

Telepatia constă în transmiterea unor mesaje de la un creier uman la altul, situat la o distanţă mai mică sau mai mare. Când distanţa e mică, avem de a face cu telepatia apropiată, numită și contagiune psihică, iar când distanţa este mare, de sute şi mii de kilometri, cu telepatia propriu-zisă. Înainte de a vă explica mecanismele intime ale magiei de orice fel, vă fac următoarele precizări:

- Nicio categorie de magi (preoţi, rabini, imami, şamani, vrăjitori etc.) nu au relaţii cu Divinitatea, ci sunt niște simpli şarlatani, ignoranţi şi retrograzi. Acest lucru se vede clar, dacă studiem progresul omenesc. Nicio formă de magie n-a contribuit vreodată cu ceva la progres, dimpotrivă, i-a pus frână, prin prigonirea oamenilor de ştiinţă. Creatorii inspiraţi de Divinitate au produs toate bunurile de uz şi confort modern de care ne bucurăm în prezent: radio, televizor, telefon, avion, rachetă spaţială, calculator etc. Creatorii morali ne-au scos din peşteri, ne-au îmbrăcat, ne-au învăţat cunoaşterea şi creaţia ştiinţifică și ne-au pus la dispoziţie tot ce avem. Magia n-a produs un singur bun de folosinţă omenească. În al doilea rând, Divinitatea a inspirat şi inspiră perfecţioniştii morali să ne formuleze reguli de comportare civilizată între noi (morale şi juridice), astfel încât să trăim în comunităţi paşnice. Dimpotrivă, toate formele de magie, inspirate de creierele unor indivizi dereglaţi mintal, este imorală şi instigă la dezbinare, pe criteriul religiei îmbrăţişate.

- Toate categoriile de magi cunoscute exploatează un sentiment negativ – frica de divinităţi – pentru a sugestiona naivii şi ignoranţii. Nicio persoană cultă nu apelează la magi şi nu se teme, deoarece Divinitatea nu are nevoie de frica noastră, nu are nevoie de sentimentele şi emoţiile noastre negative. Dimpotrivă, faţă de Divinitate suntem datori cu sentimente pozitive, cum ar fi încredere deplină, dragoste, aşteptări pozitive etc.

- Toate categoriile de magi evită conştiinţele umane şi se insinuează direct în subconştient, cu sugestii negative şi, mai rar, pozitive. Ei contează pe naivitatea şi credulitatea subconştientului, pentru a ne manipula în direcţiile dorite de ei: obţinerea de bani şi supunere de la naivi şi ignoranţi. Aţi întâlnit un singur mag modern (preot, vrăjitor etc.) care să nu ceară bani şi supunere?

Acum, să vedem cum funcţionează mecanismele intime dintre un mag și o persoană credulă și ignorantă (o victimă) care apelează la serviciile sale:

1. De regulă, persoanele care apelează la magie au deja în subconştient credinţe greşite privind modul de organizare şi funcţionare a Lumii noastre. De pildă, ele cred că magii sunt în relaţii cu divinităţi sau spirite ce pot fi înduplecate prin ritualuri magice, că viitorul este prestabilit şi poate fi citit de magi, că evenimentele vieţii se produc după voinţa zeităţilor invocate de magi etc.

2. În majoritatea cazurilor, persoana naivă sau ignorantă care apelează la magi este deja emoţionată şi cu subconştientul deschis către sugestiile lor. De ce este emoţionată? În primul rând, deoarece crede că merge la o întâlnire cu divinităţile şi spiritele. În al doilea rând, ea este şi puţin înfricoşată de caracterul ocult al vrăjitoriei la care apelează. În fine, faima de care se înconjoară anumiţi magi, prin reclame de la om la om ori prin mass media, inspiră teamă şi respect. Emoţiile depăşesc filtrul conştiinţei, discernământul. De altfel, în cazul persoanelor credule şi ignorante nu prea putem vorbi de conştiinţă şi discernământ de om cult şi matur. Dacă ar avea discernământ, ele n-ar crede în magie, ci s-ar întreba în mod conştient de ce magii percep taxe, de ce magii nu-şi fac lor binele pe care promit să-l facă cotizanţilor, de ce magii nu sunt culţi etc.

3. În toate cazurile, magii măresc gradul de sugestionabilitate al persoanelor care apelează la ei, prin folosirea unei recuzite adecvate (icoane, odăjdii, globuri de cristal, lumânări aprinse, obiecte stranii etc.) şi adoptarea unui aer misterios, care sugerează legătura cu forţe oculte. În unele cazuri, vrăjitorii strâng anterior informaţii despre persoanele care apelează la ei şi le prezintă cu dibăcie, pentru a emoţiona şi mai mult persoanele naive şi ignorante. În alte cazuri, vrăjitorii folosesc diverse efecte scenice (sunete stranii, ale căror surse nu se văd, jocuri de lumini, mişcarea unor obiecte etc.) pentru a înfricoşa victima că se află într-o lume a spiritelor sau divinităţilor.


4. Persoana naivă sau ignorantă (victima), cu subconştientul deschis, e tratată în mod diferit de către diverse categorii de magi, ca de pildă: 

- Preoţii mai slab pregătiţi citesc persoanei un pasaj dintr-o carte religioasă care nu are nicio legătură cu problema concretă care frământă victima. În acest caz, nu se produce niciun efect.

- Magii cu experienţă în sugestionarea pozitivă şi cât de cât responsabili plantează în subconştientul victimei câteva sugestii pozitive şi o programează pozitiv pentru a rezolva problema care o macină. Acest lucru poate fi făcut mult mai bine şi mai sigur de către un psiholog/psihoterapeut. Din fericire, în ultimii ani, psihologia a luat avânt, astfel că toate şcolile din ţara noastră vor avea în schemă câte un psiholog. Dacă se vor scoate şi orele de religie din programa şcolară, viaţa va evolua normal şi modern.

- Magii ignoranţi, fără cunoştinţe de psihologie, pot introduce în subconştientul victimei sugestii negative puternice, care devin programări mentale dezastruoase. V-am prezentat cazul bătrânului Murphy sugestionat de o ţigancă să moară. Nu e un caz izolat. De pildă, faimoasa magie voodoo se bazează pe sugestii negative puternice, în care victima este anunţată că va muri în urma ritualurilor aplicate de vrăjitori. Dacă victima posedă o conştiinţă puternică şi nu crede în magie, nu păţeşte nimic. Dacă, însă, este credulă şi ignorantă, preia sugestia negativă şi începe să sufere ori chiar să moară încetul cu încetul, aşa cum a păţit bătrânul Murphy. Vă amintiţi câteva sugestii negative, care devin programări mentale negative, după ce magul le introduce în creierul victimei? Vei suferi de o boală, vei avea un accident de maşină, vei pierde o sumă de bani, eşti vrăjit (blestemat, deocheat etc.) de cutare şi numai eu te pot salva, vei divorţa etc. Aţi întâlnit şi dumneavoastră destule persoane cu stări psihice mizerabile provocate de astfel de preziceri. Într-un fel, victimele merită suferinţele, deoarece posedă creiere de oameni moderni şi pot afla toate informaţiile ştiinţifice din societatea civilizată în care trăim. Dacă se dau pe mâna magilor, e vina lor. Excepţiile fac copiii lipsiţi de discernământ care sunt robotizaţi religios de părinţi imbecili.

- În situația în care victima îi cere magului să acţioneze asupra altei persoane, pe lângă sugestia de care am vorbit deja, intră în acţiune şi telepatia. De regulă, vrăjitorii cer un obiect aparţinând persoanei-ţintă asupra cărora trebuie să acţioneze (o batistă, un pieptene, un fular etc.). Din acest moment, putem întâlni mai multe situaţii:
Dacă persoana care a apelat la mag şi persoana ţintă sunt în relaţii apropiate (soţi, iubiţi, concubini, rude apropiate), între ei există cel puţin firave legături telepatice. În acest caz, descântecul vrăjitorului se transmite către persoana-ţintă prin creierul persoanei care a apelat la magie (căreia eu îi spun victimă, căci asta şi este). Ce descântă vrăjitorul? Să revină cu dragostea către victimă, să facă anumite fapte dorite de victimă, să se îmbolnăvească, să sufere din dragoste etc. Victima recepţionează spusele magului sub formă de sugestii subconştiente şi le retransmite persoanei-ţintă, prin contagiune psihică. Dacă persoana-ţintă posedă un psihic slab, recepţionează sugestiile făcute de mag şi le pune în aplicare în mod inconştient.
• Dacă persoana care a apelat la mag comunică persoanei-ţintă blestemele şi vrăjile făcute de acesta, prin scris sau verbal, persoana-ţintă poate fi sugestionată negativ sau, în caz că posedă o conştiinţă puternică, poate refuza sugestiile negative. Mecanismul sugestiei negative din acest exemplu poate funcţiona ca la cel de voodoo.
• Dacă victima magului şi persoana-ţintă nu sunt în relaţii apropiate, vrăjitorul încearcă să stabilească un contact telepatic între acestea. În acest scop, foloseşte obiectul aparţinând persoanei-ţintă pentru a aduce în memoria victimei imaginea persoanei-ţintă. Desigur, majoritatea vrăjitorilor nu cunosc această explicaţie ştiinţifică, ci acţionează empiric, punând în pericol psihicul victimei şi al persoanei-ţintă. În acest caz, sugestiile negative ale magului pot ajunge la persoana-ţintă numai dacă victima intermediază legătura telepatică între ei sau intră în contact telepatic cu persoana-ţintă. Cel mai adesea, acest tip de magie nu produce niciun fel de efecte.


După cum vedeţi, magii nu folosesc şi nu produc niciun fel de fenomene supranaturale. În cele mai multe cazuri, acţiunile lor nu produc nici efectele promise. Totuşi, imediat după ritual, victimele se declară satisfăcute, dacă prezicerile au fost bune sau dacă magul a promis îndeplinirea vrăjilor cerute. De ce este mulţumită victima? Deoarece se autosugestionează cu efectele pozitive promise de mag. Desigur, dacă efectele promise nu se îndeplinesc, autosugestia pozitivă se anulează şi victima recade în starea negativă. Magii, însă, au un întreg arsenal de minciuni pentru a explica victimei de ce nu s-au îndeplinit promisiunile lor. De pildă, îi spun victimei că nu posedă suficientă credinţă, că nu s-a rugat destul, că au intervenit vrăjile „negre” ale altor magi, că n-a plătit destul, că a încălcat un ritual, că etc. Prostia este mai uşor de exploatat decât inteligenţa.

Autosugestia explică şi starea de mulţumire care cuprinde anumite persoane după diverse ritualuri religioase. De pildă, o persoană ignorantă crede că toate necazurile o vor ocoli dacă îşi sfinţeşte casa, biroul de la serviciu, autoturismul, cârciuma, terenul de fotbal, talismanele, cruciuliţele, icoanele etc. Aţi văzut destule ceremonii de sfinţire a astfel de lucruri, de către găşti de preoţi care mimează că fac un lucru serios. După ceremonia de sfinţire, persoanele ignorante se simt uşurate, deoarece se autosugestionează că s-au pus bine cu divinităţile şi au alungat duhurile rele. Desigur, sfinţirea obiectelor exemplificate nu are niciun efect practic. De exemplu, funcţionarii publici care au lucrat în birouri sfinţite, lângă icoane sfinţite, au furat ca-n codru, au luat mită, şi-au bătut joc de oameni. În cârciumile sfinţite se înjură și se strică personalitatea omului. Aproape toate maşinile implicate în accidente grave de circulaţie, cu morţi şi răniţi, au avut la bord icoane şi cruciuliţe sfinţite. Majoritatea persoanelor care au murit în accidente de circulaţie purtau asupra lor cruciuliţe şi talismane sfinţite etc.

De ce v-am prezentat aceste exemple? Pentru a vă spune să nu mai credeţi în lucruri, ci în Dumnezeul nevăzut din hiperconştiinţă. Lucrurile boscorodite de preoţi, vrăjitori ori alţi magi n-au nicio putere asupra conştiinţelor umane şi nu atrag ocrotirea divină. Credinţa într-o Divinitate invizibilă, care ne inspiră şi ne ocroteşte faptele creatoare şi morale, ne întăreşte psihic oriunde ne-am afla şi oricât de grea ar fi situaţia cu care ne confruntăm.

Sursa: Pavel Coruț - Către culmile succeselor, Ed. Coruț Pavel, 2006

vineri, 25 ianuarie 2013

Pavel Coruț - „Apocalipsa 2012” - o acțiune de război psihologic + documentar (RO)

-->

„APOCALIPSA 2012

O ACŢIUNE DE RĂZBOI PSIHOLOGIC

Pavel Coruț


Globalizarea este un proces progresist, pozitiv şi conform cu legile de evoluţie ale Umanităţii terrane. În câteva secole, globalizarea va asigura unificarea paşnică a Omenirii în jurul unui organ deliberativ central, cu rol de parlament mondial şi a unui guvern mondial cu activitate de orientare în toate domeniile vieţii umane: economie, ecologie, nivel de trai, politici demografice, cultură, ştiinţă etc. Astfel, pământenii vor intra într-o eră a convieţuirii paşnice, a progresului şi a civilizării depline. Deocamdată, globalizarea progresistă a făcut paşi timizi, prin globalizarea informaţiei pe Internet şi prin globalizarea sentimentelor pozitive ale tinerei generaţii, care a depăşit vechile limitări rasiale, etnice şi statale.
Din nefericire, indivizi răuvoitori şi retrograzi, uniţi în Oculta globalist-regresivă, intenţionează să excludă globalizarea progresistă şi să-şi impună propriul imperiu mondial. Oculta acţionează de mai mult timp, însă numai dezvăluirile unor ofiţeri de informaţii din diverse naţiuni, făcute în ultimele trei decenii, ne-au permis să-i cunoaştem structura şi planurile negative. Ea uneşte câteva mii de indivizi foarte bogaţi, care deţin deja mai mult de 50% din avuţia mondială şi acţionează cu tenacitate pentru concentrarea în continuare a marilor bogăţii ale Lumii în mâinile lor. Oculţii se situează deasupra naţiunilor şi statelor, impunându-şi propriile interese prin membri şi agenţi infiltraţi la cele mai înalte niveluri de conducere statală şi internaţională.

Pentru a-şi atinge scopurile hegemonice, Oculta globalist-regresivă apelează la acţiuni de război psihologic cu tematică economică, politică, militară sau religioasă. Practic, la ora actuală, aceasta întreţine un război psihologic de nivel mondial, prin mai multe focare situate în diverse zone ale Terrei. Agresiunea psihologică mistică constituie una din componentele principale ale războiului psihologic mondial. Liderii acestei Oculte contează pe faptul că, în viitorul lor imperiu, majoritatea populaţiei va putea fi dominată şi manipulată prin diverse forme de misticism: religii tradiţionale sau nou înfiinţate, superstiţii, magie, astrologie. Din această cauză, încă din faza actuală de agresiune psihologică, Oculta acordă o atenţie deosebită tematicii mistice. Ea încurajează şi sponsorizează discret diverse culte şi secte religioase, răspândeşte insistent magia şi astrologia în rândul populaţiei tinere, acţionează pentru intoxicarea şi manipularea mistică a populaţiei pământene.

Programatorii acţiunilor psihologice agresive, cu caracter mistic, provin din rândul unor specialişti de elită în intoxicarea şi manipularea mistică: psihologi, neurologi, sociologi, economişti, foşti ofiţeri de informaţii, lideri religioşi. Câteva zeci de milioane de agenţi de intoxicare şi manipulare mistică, recrutaţi din rândul slujitorilor diverselor culte şi secte, a jurnaliştilor, a proprietarilor de mijloace de comunicare în masă, a unor pseudo-intelectuali şi a unor şarlatani mistici, acţionează deja la nivel mondial, sub conducerea organizatorilor oculţi. Ei răspândesc şi impun în creierele populaţiei-ţintă variantele de intoxicare şi manipulare mistică elaborate de specialişti. Tot ei sclavizează şi programează psihic persoane mai sugestionabile, cu ajutorul drogurilor şi hipnozei, în scop de a le folosi pentru răspândirea variantelor de intoxicare şi manipulare mistică, pe toate căile posibile: Internet, televiziune, presă scrisă, radio, cărţi şi reviste, viu grai. În fine, foarte multe persoane ignorante, dar dornice de afirmare ori de câştig material, se pun în slujba oculţilor regresivi, în calitate de idioţi utili. Ei răspândesc cu tenacitate variantele de intoxicare, ascunzându-şi identitatea sub pseudonime. Ei ştiu că activitatea lor e condamnabilă. Încă din anii ‘70, specialiştii occidentali au propus conducerii ONU ca agresiunea psihologică de orice fel, inclusiv cea mistică, să fie incriminată la secţiunea crime împotriva Umanităţii.

În ultimul timp, Oculta globalist-regresivă a declanşat o nouă agresiune psihologică cu tematică mistică: Apocalipsa 2012. Variantele din această acţiune de intoxicare, înfricoşare şi manipulare, au fost puse în circulaţie pe diverse căi: Internet, materiale scrise (cărţi, reviste, articole de ziar), emisiuni de radio şi televiziune. Foarte mulţi oameni din Europa şi de pe continentul american au luat cunoştinţă de ele, și destui au ajuns deja victime. Din motive încă necunoscute, Oculta a lansat această agresiune numai asupra civilizaţiei raţionale euro-americane, omiţând populaţia afro-asiatică. Mai multe false somităţi au fost atrase, în scopul de a da un caracter aparent ştiinţific variantelor de intoxicare, înfricoşare şi manipulare mistică. De asemenea, mulţi pseudo-intelectuali s-au angrenat în această acţiune ca agenţi, din dorinţa de câştig material ori din ignoranţă.
Prin agresiunea psihologică Apocalipsa 2012, Oculta urmăreşte să-și atingă următoarele scopuri:

- Populaţia se va îngrozi de evenimentele prezentate în variantele lor de intoxicare-manipulare şi se va grăbi să-şi afle salvarea în misticism, îngroşând rândurile roboţilor mistici deja existenţi.
- Evenimentele apocaliptice profeţite vor abate atenţia populaţiei-ţintă de la învăţătură, creaţie şi muncă, de la supravegherea vigilentă a avuţiilor naţionale şi de la alte acţiuni condamnabile.
- Apocalipsa 2012 urmăreşte să dezvolte aşteptări negative în creierele populaţiei-ţintă: sentimente distructive și aşteptări negative, care slăbesc şi îmbolnăvesc psihic pe cei mai puţin rezistenți.
- Naivitatea, credulitatea şi ignoranţa vor deveni trăsături dominante în populaţia-ţintă.

Cum combatem această agresiune psihologică cu caracter mistic, lansată de Oculta globalist-regresivă? Simplu, amicii mei. Apelăm la informaţii ştiinţifice absolut sigure, la operaţiile gândirii corecte şi la bunul simţ, pentru a destrăma toate variantele de intoxicare informativă, înfricoşare şi manipulare create de programatorii Ocultei globalist-regresive. Începem?

Principalele diversiuni din acţiunea „Apocalipsa 2012”

1. Manipulatorii dau despre civilizaţia mayaşă următoarele variante de dezinformare, înfricoşare şi manipulare:

- Pe o piramidă maya ar exista următoarea inscripţie: „Ne vom întâlni în ziua de 22 decembrie 2012”. Aceasta ar dovedi că întreaga populaţie mayaşă ar fi fost luată de extratereștri, pentru evoluţie în alt loc din Univers. În realitate, nicio piramidă mayaşă nu conţine o astfel de inscripţie. Populaţia mayaşă nu a dispărut după cucerirea spaniolă. Circa 8 milioane de mayaşi din mai multe triburi trăiesc şi acum în Yucatan, Guatemala şi Honduras, păstrându-şi unele obiceiuri sălbatice de dinaintea Conquistei.

- Celebrul calendar maya s-ar termina brusc la data de 22 decembrie 2012. În realitate, calendarul solar mayaş nu s-a terminat niciodată, la majoritatea triburilor. În mediul rural de pe platourile Guatemalei e folosit şi acum de bătrânii denumiţi „preoţii calendarului”. Calendarul ultimului trib mayaş liber, Itza, s-a terminat la 14 martie 1697, dată la care trupe spaniole conduse de Martin de Ursua, guvernatorul Yucatanului, au ocupat capitala tribului, oraşul Tayasal.

- Astronomii mayaşi ar fi cunoscut precesia echinocţiilor în 25.920 de ani, perioadă denumită şi an cosmic, ce s-ar încheia în 2012. În realitate, mayaşii n-au cunoscut zodiacul şi n-au marcat precesia echinocţiilor prin dreptul celor 13 constelaţii zodiacale (a 13-a este Ophiucus, însă este ascunsă de astrologi, deoarece le-ar strica toate formulele). Calendarul solar mayaş nu se preta la astrologie, deoarece era compus din 18 luni de câte 20 de zile, plus o perioadă nefastă (uayeb) de 5,25 zile. Calendarul venusian mayaş, de 260 de zile, închinat zeului Kukulcan, nu avea vreo utilitate practică.

- Mai multe mituri mayaşe ar prezice că, la 22 decembrie 2012 Pământul va ajunge într-un punct de aliniere cu centrul Galaxiei noastre. În realitate, astronomii mayaşi nu cunoşteau noţiunea de galaxie şi niciun mit de-al lor nu vorbeşte de vreo astfel de aliniere. Din punct de vedere astronomic, putem uni oricând poziţia Terrei cu centrul galactic, însă această „aliniere” nu produce niciun efect asupra vieţii umane pe planetă. În centrul galaxiei se află materie nevie arzândă, nicidecum o Conştiinţă Cosmică, compatibilă cu creierele pământenilor (un soi de Dumnezeu astral). Ideea Universului viu şi conştient, compatibil cu creierele pământenilor, provine din mistica hindusă.

- În 1952, arheologul Albeito Ruz a descoperit mormântul regelui mayaş Pacal, pe a cărui placă ar scrie că în 2012 va fi sfârşitul Lumii (profeţie desluşită de vizionarul Jose Arguelles). În realitate, în 1951, arheologul mexican Albeito Ruz Lhullier efectua restaurarea Templului cu inscripţii din Palenque. Cu această ocazie, a descoperit că la cca 20 de metri adâncime se afla un mormânt de rege, păzit de 6 schelete. Placa de mormânt, grea de 5 tone, era acoperită cu mai multe glife mayașe, care au fost descifrate şi făcute publice în 1953. Acestea nu conţin nicio profeţie despre sfârşitul lumii în 2012. De altfel, preoţii mayaşi nu cunoşteau noţiunea de profeţie şi nu aveau preocupări în acest sens. Ei erau convinşi că toate evenimentele se repetă în cadrul unui ciclu de ani. Preoţii practicau numai ghicitul unor evenimente apropiate, prin datul în bobi de fasole sau cacao, obicei încă păstrat de bătrânii mayaşi din Guatemala.

- Scheletul regelui Pacal ar fi cu 40 de ani mai tânăr decât ar indica vârsta înscrisă pe placa de mormânt, ar fi mai înalt decât mayaşii normali şi ar poseda un nas coroiat, de mari dimensiuni, total neobişnuit pentru specia umană. Aceasta ar indica faptul că Pacal ar fi fost răpit de extratereștri timp de 40 de ani, perioadă în care nu a îmbătrânit. În realitate, din scrierile şi desenele maya rezultă că maiaşii obişnuiau să-şi modifice diferite părţi din corp, în scop „estetic”. Astfel, ei ţuguiau cutia craniană a copiilor prin presare între două scândurele, determinau copiii să privească cruciş prin atârnarea unei bile de ceară de o şuviţă de păr ce le cădea între ochi, îşi coroiau nasul prin îndoparea nărilor cu diverse materii textile şi-şi alungeau urechile prin atârnarea unor greutăţi în lobii străpunşi, obicei întâlnit şi la multe triburi africane. Scheletul de la Palenque nu depăşeşte înălţimea obişnuită a mayaşilor din secolul 7 e.n., când a trăit Pacal.

- Scrierea mayaşă Popol Vuh, cu o vechime mare şi necunoscută, ar vorbi despre alte lumi dinaintea celei actuale, care se va termina printr-un potop. În realitate, Popol Vuh sau „Cartea obştei” (popol-obşte, vuh-carte) a fost scrisă după ocupaţia spaniolă din secolul 17 e.n., de un revoltat împotriva „vulturilor albi invadatori” şi nu cuprinde nimic din alegaţiile făcute de manipulatori. A fost tradusă integral şi poate fi consultată, pentru verificarea afirmaţiilor mele.

- Conform calendarului mayaş, a cincea lume s-ar termina în 1987, iar a şasea ar începe în 2012. Perioada dintre cele două lumi, numită apocalipsă sau revelaţie, ar servi, conform profeţiilor maya, cunoaşterii Adevărului. În realitate, aşa cum rezultă din scrierile mayaşe Cartea lui Chilam Balam şi Popol Vuh, maiaşii credeau că Lumea va evolua numai în patru ere: a piticilor, a fiinţelor dzolob, a poporului maya şi a unei armonii de convieţuire a tuturor popoarelor, cu înflorirea preferenţială a mayaşilor. Această credinţă nu s-a confirmat, prin distrugerea civilizaţiei mayaşe de către spanioli, în secolul 17 e.n. Preoţii mayaşi nu aveau noţiunea de Adevăr divin sau suprem. Ei divinizau câteva zeci de zei, în majoritate zoomorfi, cărora le aduceau sacrificii umane, pentru îmbunare. Nu aşteptau de la ei nicio revelaţie, ci numai ploaie, recolte bogate, lipsă de molime etc.

- Maiaşii ar fi considerat că la 21 decembrie 2012, Terra va intra definitiv în câmpul radiant al centurii fotonice ce înconjoară constelaţia Pleiadelor, în care s-ar afla centrul galaxiei. În realitate, sălbaticii mayaşi, aflaţi în orânduirea sclavagistă, nu aveau habar de foton şi centură fotonică, noţiuni descoperite abia în secolul trecut. Pleiadele sau Cloşca cu pui sunt un roi de circa 120 de stele din constelaţia Taurus (nu o constelaţie distinctă), situat la circa 350 de ani lumină de sistemul nostru solar. Cea mai luminoasă stea a acestui roi stelar este Alciona. Numărul mare de stele care îl alcătuiesc îi dau înfăţişarea de centură luminoasă. Cuvântul foton derivă de la grecescul phot care înseamnă lumină, iar fotonii sunt cuante de lumină în mişcare, cu viteza cunoscută de 300.000 km/secundă). Lumina, ca orice radiaţie electromagnetică, n-are nicio influenţă asupra conştiinţei şi destinului omului; ea poate, cel mult, perturba superficial unele procese biologice. Nici vorbă ca lumina Pleiadelor să fie Conştiinţa Cosmică sau Christică sugerată de manipulatori.

- Maiaşii ar fi scris că în 2012 vom depăşi tehnologia actuală, vom depăşi cunoştinţele despre timp şi spaţiu, vom depăşi necesitatea banilor, vom trece rapid prin dimensiunea a patra şi vom intra în a cincea dimensiune. Terra şi sistemul solar se vor sincroniza cu galaxia şi întregul Univers, iar ADN-ul uman va fi perfecţionat, căpătând 12 spirale în loc de 2. Această variantă de manipulare este atât de gogonată, încât numai retardaţii o pot crede. În realitate, mayaşii nu cunoşteau noţiunea de tehnologie, nu foloseau nici măcar roata şi vedeau în archebuzele spaniole trăsnete zeieşti. Nicio inscripţie mayaşă nu vorbeşte despre relaţia timp-spaţiu. Mayaşii nu cunoşteau banii, moneda lor de schimb fiind boabele de cacao. Mayaşii n-au imaginat un Univers cu mai multe dimensiuni. Ei credeau în universul concret al porumbului din care trăiau, porumb din care zeii primordiali Cucumatz şi Tepeu ar fi creat primii oameni. Terra şi sistemul nostru solar sunt perfect sincronizate cu Universul, încă de la formare. În fine, mayaşii cu cunoştinţe medicale mai mult decât modeste nu aveau habar de ADN şi nici n-au făcut vreo profeţie în acest sens. Chiar şi astăzi, cel puţin 95% din populaţia lumii n-are habar ce înseamnă ADN.

Ce concluzii tragem din variantele de manipulare bazate pe pretinse profeţii mayaşe? Mayaşii, un popor sălbatic și crud, n-au profeţit nimic pentru viitor, ci şi-au văzut de politeismul şi zoolatria lor. Obsesia pentru măsurarea exactă a timpului era determinată de teama lor de a nu supăra multitudinea de zei care aşteptau sacrificii de sânge aproape în fiecare zi; mayaşii trebuiau să ştie exact ziua în care să facă decapitări, smulgeri de inimi sau aruncări în puţuri a celor jertfiţi pentru îmbunarea zeilor imaginaţi de ei.
Cine doreşte să verifice informaţiile despre mayaşi poate consulta Codexul Dresau, Cartea lui Chilam Balani, Popol Vuh, volumul Relatări despre Yucatan de Fray Diego de Landa, The Rise and Fall of Maya Civilization de John Eric S. Thompson, World of the Maya de Victor W. von Hagen, Mayaşii de Horia Matei. Astfel, veţi scăpa de otrava intoxicării cu informaţii false şi de manipularea către credinţe eronate.

2. O altă variantă de manipulare susţine că, potrivit tradiţiei kalachakra, la 960 de ani după revelarea învăţăturii secrete din Tibet (din anul 1027), va urma o perioadă de 25 de ani de frământări, care va culmina cu sfârşitul timpului.

Desigur, suma cifrelor din varianta de manipulare ne dă anul 2012. În realitate, kalachakra este de origine hindo-vedică, nu tibetană şi reprezintă concepţia vedică ciclică de evoluţie a Lumii, concepţie cu o durată mult mai mare decât cei 25.920 de ani ai anului cosmic inventat de mistici. Erele din „roata timpului” imaginate de hinduşi sunt următoarele: kritayuga sau vârsta de aur, de 1.728.000 ani, în care domneşte zeul justiţiei şi al datoriei; tretayuga sau vârsta de argint, de 1.295.000 ani, în care virtuţile încep să decadă; dvaparayuga sau vârsta de bronz, de 864.000 de ani, era în care oamenii, influenţaţi de zeul jocului de zaruri, Dvapara, devin mincinoşi şi certăreţi; kaliyuga sau vârsta de fier, de 432.000 de ani, a început la data de 18 februarie 3102 î.e.n. Simbolizată de zeiţa neagră Kali, ea este o perioadă a răutăţii, războaielor, catastrofelor şi suferinţei. După cum vedem, „roata timpului” nu confirmă apocalipsa din 2012.

În al doilea rând, tibetanii n-au primit prin revelaţie niciun fel de secrete divine, nici în 1027, nici ulterior. Ei au fost şi au rămas un popor sălbatic şi incult, aşa cum l-aţi văzut în filmul american „Doi ani în Tibet”. Scriitorul german Fritz Rudolf descrie ignoranţa, sălbăticia, idolatria şi corupţia din lamaseriile tibetane în cartea „Vârfuri fără zei”. Poveştile despre „sacralitatea” Tibetului şi a tărâmului „pur” Shamballa mai pot păcăli doar ignoranţii. În secolul trecut, soţii Nicolai şi Elena Roerich, mari mistici, au dus guvernului sovietic (lui Lenin) o scrisoare prin care „înţelepţii din Shamballa” îi felicitau pentru revoluţia bolşevică. Prin 1993, scriitorul Ion Ţugui a lansat cartea „Şapte ani apocaliptici”, pe baza „mărturiilor” unui pretins vizitator al Shamballei, care-şi zicea contele Incapuciato. Nimic din ceea ce au profeţit Incapuciato şi Ţugui nu s-a adeverit. Tibetul nu ascunde niciun fel de secrete divine, ci numai ignoranţă şi sălbăticie.

3. Manipulatorii afirmă că în 2012 se va sfârşi timpul. În scopul convingerii ignoranţilor, ei folosesc și un argument pseudo-științific: creşterea frecvenţei vibratorii a Terrei ar face ca 24 de ore să însemne în prezent numai 16 ore, iar în 2012, numai zero ore, deci, sfârşitul timpului.

În realitate, timpul este o convenţie omenească folosită pentru a stabili ordinea cronologică a evenimentelor. El se poate măsura în funcţie de orice reper dorim. Noi îl măsurăm în funcţie de două fenomene astronomice sigure, rotaţia Pământului în jurul axei sale în 24 de ore (ziua) şi mişcarea de revoluţie a Terrei în jurul Soarelui, în timp de 365,25 zile (un an). Restul unităţilor de timp sunt pur artificiale. Timpul nu se dilată, nu se contractă, nici nu se termină, decât dacă ne imaginăm noi. Îl putem măsura de la diverse limite din trecut, trăind cu toţii proba că timpul nu este material şi penetrabil. Evreii îl măsoară de la „facerea Lumii”, eveniment plasat în anul 3.700 î.e.n. Creştinii îl măsoară de la presupusa dată de naştere a lui Jeshua – Isus Hristos. Islamicii îl măsoară de la Hegira (16 iulie 620 e.n.), adică, de la fuga profetului Muhamad de la Mecca la Medina. Budiştii măsoară timpul de la iluminarea lui Buddha etc. Toţi trăim însă deodată, probă că timpul nu poate fi găurit cu vortexuri, pentru a circula în trecut sau în viitor, ca în filmele SF americane. În trecut putem călători cu retrocogniţia, amintirea, imaginaţia şi informaţiile oferite de ştiinţele care studiază acest timp (geologia, astrofizica, arheologia). În viitor putem călători cu imaginaţia, premoniţia, precogniţia şi planificări conştiente. În concluzie, în 2012 nu se va sfârşi timpul.

4. Manipulatorii susţin că în 2012 numai cei care vor avea o spiritualitate ridicată vor putea păşi în următoarea dimensiune, a patra, în era Vărsătorului.

Desigur, pentru spiritualizare, ei sugerează credinţe şi comportări mistice. În realitate, spiritualitatea umană înseamnă cunoaşterea perfect ştiinţifică a Lumii în care trăim, creaţie permanentă de bunuri materiale şi de valori spirituale utile oamenilor, o perfectă moralitate în familie, societate şi faţă de natură. În al doilea rând, noi, pământenii, am fost creaţi să evoluăm în spaţiul cu trei dimensiuni şi aşa vom rămâne cât timp va dăinui Terra (4,5 miliarde de ani). Universul pluridimensional e o ipoteză de studiu a savanţilor şi nimic mai mult. În fine, credinţa în Dumnezeul Adevărat nu ne obligă să ne înregimentăm în nicio religie închinătoare la zei. Fiţi liniştiţi, în 2012, nu veţi păţi nimic!

5. Următoarea variantă manipulatoare susţine că la întâlnirea centurii fotonice din Pleiade organismele noastre vor suferi transformări radicale, devenind luminoase.

În realitate, dacă bombardăm un organism uman cu fotoni, acesta nu-şi schimbă compoziţia şi organizarea. El rămâne aşa cum îl ştim, adică, format dintr-un trup de materie grosieră şi conştiinţă şi dintr-un corp invizibil (aură, biopsihocâmp) condus de hiper-conştiinţă. Corpul invizibil şi hiper-conştiinţa formează împreună suflul vital sau sufletul nemuritor al omului. Deci, nu vă speriaţi nici de această manipulare! Nemurirea oamenilor normali este asigurată şi probată ştiinţific, mai ales prin studiul cazurilor de moarte clinică şi prin regresie hipnotică.

6. Manipulatorii afirmă că inversarea polilor magnetici ai Terrei ne va produce tulburări și moarte.

În realitate, inversarea polilor magnetici e un fenomen terestru normal, la care oamenii, animalele şi vegetalele s-au adaptat ori de câte ori s-a produs. Puteţi verifica această situaţie dormind câteva nopţi cu capul către nord, apoi, cu capul către sud. Nu vi se va întâmpla nimic. Posibila schimbare a polilor magnetici ai Terrei în următoarele decenii nu va afecta viaţa grav şi pentru lung timp.

7. Manipulatorii vor să vă păcălească cu imaginea unui Univers limitat viu și conştient, cam ca în miturile hinduse.

În realitate, Universul e etern, infinit, nelimitat, format din materie vie şi nevie. Materia nevie (stele-sori, planete, sateliţi etc.) susţine viaţa vie inferioară (vegetale şi animale) şi superioară (oamenii şi fiinţele raţionale din alte lumi universale). Numai fiinţele superioare posedă raţiune propriu zisă; animalele şi vegetalele au rudimente de conştiinţă şi instincte. În centrul galaxiei noastre arde o stea puternică (Alciona), lipsită de Conştiinţa Cosmică sau Hristică imaginată de mistici. Nu de acolo primim noi informaţiile civilizatoare, ci chiar din atmosfera pământeană. Da, o hiper-conştiinţă divină ne inspiră, ajută şi ocroteşte mereu chiar din atmosfera planetei noastre. Nu ştim multe despre ea. Ştim doar că ne asigură evoluţia, prin perfecţionarea cunoaşterii ştiinţifice şi a creaţiei umane, precum şi prin impunerea unei comportări morale severe.
În concluzie, în anul 2012, nu se va întâmpla nimic deosebit pe Terra. Pământenii îşi vor vedea liniştiţi de problemele lor, iar manipulatorii oculţi vor încasa un eşec cu acţiunea lor agresiv-psihologică numită Apocalipsa 2012.


2012 - Vremea schimbării (Time for Change) (RO)
-->

joi, 10 ianuarie 2013

Pavel Coruț - Cum a fost fabricat zeul Isus Hristos + documentare (RO)

-->


CUM A FOST FABRICAT ZEUL ISUS HRISTOS

Pavel Coruț

Cel puțin un miliard de pământeni cred cu tărie că Isus Hristos este fiul lui Dumnezeu, ba chiar și parte din Divinitatea văzută ca „sfânta treime”. Această cumplită rătăcire este determinată de ignoranță și confuzia între zeii biblici și Adevăratul Dumnezeu. Oculta mondială le întreține cu ajutorul câtorva sute de mii de slujitori religioși bine plătiți, deoarece are nevoie de o populație intoxicată mistic [turma zeului păstor], care să nu-și apere drepturile de oameni. Voi, îngerii rebeli, trebuie să cunoașteți exact cum a fost fabricat zeul Isus Hristos, pentru a nu vă înregimenta în turma de deliranți mistici și pentru a conduce omenirea către adevărata Divinitate.


Nicio sursă istorică a vremii nu-l menționează pe Joshua din Nazaret, zeificat de preoții sălbatici în urmă cu 19 secole, sub numele grecesc Kristos [de unde și denumirea cultului creștin] sau Isus Hristos. Istoricul iudeu Flavius Josephus îl menționează pe Ioan Botezătorul, dar nu spune nimic despre Joshua, recunoscut de acesta ca Mesia, nici de minunile descrise în evanghelii. Dacă Joshua ar fi fost cu adevărat o ființă semi-divină și ar fi săvârșit minunile enumerate în evanghelii, toți istoricii vremii l-ar fi menționat cu lux de amănunte. Singura sursă despre Joshua, legenda evanghelică, se prezintă în 39 de variante transmise oral până în jurul anului 90 e.n. Ele sunt contradictorii, fapt pentru care clericii sălbatici au canonizat numai 4 dintre ele [după Matei, Luca, Ioan și Marcu], cu scopul de a induce în eroare populația credulă. De exemplu, Vaticanul își adjudecă scaunul apostolului Petru, dar n-a canonizat evanghelia după Petru, deoarece respectivul apostol afirma că Joshua a fost un simplu înțelept, fără ascendență divină. La fel, n-au fost canonizate evangheliile după Filip și după Maria Magdalena, deoarece din ele rezultă că Joshua întreținea relații intime cu cel de-al 13-lea apostol [Maria Magdalena]. Nici Joshua, nici apostolii lui n-au scris nimic, fapt foarte ciudat într-o vreme în care scrisul era ceva curent la iudei [or fi fost analfabeți?].

Conform legendelor biblice, Joshua a fost produsul frământărilor religioase ale evreilor ocupați de romani. Preoțimea iudaică ținea de adevăr Vechiul Testament și practica jertfe în temple zeilor tribali cunoscuți: elohim [zei-plural], Eli, Adonai, Sabaot și Iahve. Miticul Moise, despre care nu avem probe că a existat, ar fi încercat să reducă zeii iudaici numai la Iahve, însă iudeii antici, inclusiv Joshua, au continuat să-i invoce pe toți. La mare modă erau profețiile și speranța venirii unui mântuitor - Mesia. O mică sectă, esenienii, refuza corupția religioasă și trăia după principii severe [munca în comun, abstinența etc.], izolată de restul populației, în așteptarea altui mântuitor. Pe acest fond de disperare creat de ocupația romană, de tălmăcire a profețiilor și de așteptare a unui mântuitor divin, a apărut Joshua, un evreu obscur din Nazaret, cum îl numește Mircea Eliade, cel mai mare specialist român în probleme de religie.

Conform lucrărilor apocrife, tâmplarul Iosif din Nazaret s-a însurat cu o fată, Miriam, însă a descoperit că era deja însărcinată. Iosif a plâns și a vrut s-o omoare,însă un înger i s-ar fi arătat în vis și i-ar fi spus că pruncul din pântecele ei fusese zămislit de Sfântul Duh. Acest lucru nu era posibil - în Cartea lui Enoh [Vechiul Testament], făpturile divine nu aveau voie să se metiseze cu sălbatici pământeni, dar Iosif a crezut spusele îngerului. Ca atare, la scurtă vreme după nuntă, a plecat cu soția însărcinată către Bethleem, să participe la recensământul făcut de romani. Sursele istorice nu confirmă vreun recensământ în acea vreme, dar legenda a fost adaptată dintr-un motiv mistic: profetul Mica prezisese că Mesia se va naște din seminția regelui David, în Bethleem. Ați ghicit că, la o mie de ani după moartea regelui David, într-o populație sălbatică, ce nu menționa în scris nicio genealogie, lui Joshua i s-a găsit descendența din acest rege, prin mama sa? Așa începe evanghelia, pentru a confirma profeția lui Mica. Falsul a fost făcut la circa un secol după moartea lui Joshua. În Bethleem, cei doi soți au găsit cazare numai într-un grajd, în care pruncul s-a născut, într-o noapte senină, blândă și înstelată de primăvară. Ca urmare, până în secolul 4 e.n., creștinii au sărbătorit nașterea lui Isus  pe 28 martie, 18 aprilie și 29 mai. În acel secol, nașterea s-a suprapus peste sărbătoarea romană Sol Invictus din 25 decembrie și așa a rămas până în prezent. Legendele și ritualurile creștine din prezent nu mai țin cont de faptul că primăvara din Iudeea nu e friguroasă, și intoxică populația naivă cu scenete și cântece despre nașterea în frig, sub suflarea boilor. Trei magi călăuziți de o stea ar fi venit la ieslea pruncului pentru a i se închina ca unui mesager ceresc. Tacâmul legendei e complet, nu? Mult așteptatul Mesia se născuse.

Regele iudeu Irod, speriat de apariția unui contracandidat, ar fi poruncit să se ucidă toți pruncii din Iudeea mai mici de doi ani [câteva zeci de mii]. Informația nu este confirmată de nicio sursă istorică, deși un asemenea carnagiu ar fi atras atenția istoricilor iudei și romani. Ați ghicit că urmează o nouă minune? Îngerul s-a prezentat din nou la Iosif și i-a poruncit să fugă în Egipt. Gândirea sălbatică a creatorului de legende n-a putut imagina intervenția divină într-o formă mai potrivită cu atotputernicia, ca de pildă schimbarea gândului lui Irod sau moartea lui accidentală. Conform relatărilor apocrife, Iosif și Maria au plecat cu pruncul spre Egipt, folosind un asin pentru transport și câteva capre pentru hrană. În jurul lor se întâmplau minuni: curmalii se plecau să le poată culege roadele, leii și leoparzii se culcau la pământ, lupii le însoțeau mica turmă de capre fără a o ataca etc. Dacă Moise cu iudeii fugari rătăciseră 40 de ani din Egipt până în Iudeea, „familia divină” a ajuns mintenaș la Heliopolis, unde nu se știe ce-a făcut.

Irod a murit în anul 4 e.n. și îngerul l-a anunțat pe Iosif că se puteau întoarce acasă, în Nazaret. Acolo, Maria a născut ceilalți prunci: Iacob, Iosif, Iuda, Simon, Melha și Esha. Textele apocrife pun pe seama copilului Joshua mai multe minuni deloc divine: uciderea și reînvierea unor copii care-l supăraseră, orbirea părinților acestora, rănirea învățătorului din sat care încercase să-l învețe alfabetul, transformarea unor oameni în porci, acuzarea lui Iosif că nu era adevăratul lui tată etc. Conform evangheliei după Luca, la vârsta de 12 ani, Joshua a fost dus la templul din Ierusalim, pentru ritualul de bar mitzvah [inițierea pentru maturitate]. Acolo ar fi dialogat cu mai mulți rabini, care i se supuneau ca niște miei. Față de Maria și Iosif, speriați că l-au pierdut, ar fi spus: De ce să mă căutați? Nu știați că în cele ale tatălui meu trebuie să fiu? Aceste miracole nu sunt confirmate de nicio sursă istorică, dar naivii le cred. Sancta simplicitas!

Nici măcar sursele biblice nu ne spun ce-a făcut Joshua până în anul 28 e.n. Misticii moderni încearcă să suplinească lipsa informației cu tot felul de presupuneri: ar fi lucrat ca tâmplar cu tatăl său, ar fi fost inițiat de esenieni, ar fi învățat hipnoza în India etc. În acel an, Joshua s-ar fi botezat în Iordan, sub supravegherea lui Ioan Botezătorul, un profet sălbatic ce trăia în deșert, se hrănea cu lăcuste și miere, umbla aproape gol, critica depravarea neamului său și anunța sosirea „împărăției Domnului”. Cu ocazia botezului, s-ar fi deschis Cerul și s-ar fi auzit o voce spunând: Tu ești fiul meu iubit, întru care am binevoit. Puteți crede că Dumnezeu se adresa astfel unui sălbatic de pe o minusculă planeta din Calea Lactee? Cât de mic și de lipsit de preocupări serioase trebuie să fie Dumnezeu în concepția misticilor creștini! În realitate, este atât de grandios, de atotcunoscător, de atotputernic...

După botez, Joshua a fost dus de Duh în pustiu să postească 40 de zile și să fie ispitit de diavol. Cam ilogică chestia, nu? Duhul unui Univers infinit a coborât pe o planetă cât un fir de praf să se joace de-a verificarea credinței propriului fiu. Niciun organism nu rezistă fără apă mai mult de 3 zile, mai ales în deșert. Un post de 40 de zile ucide și cel mai puternic om, iar Joshua era om, căci Duhul nu procrea cu o pământeancă împotriva propriei interdicții. Ispitirea de către diavol este o nouă gogomănie sălbatică. În primul rând, în Univers nu există oponenți ai Divinității de tip supranatural [diavol, satan, demon]. Singurii răsculați împotriva voinței divine sunt sălbaticii idolatri, dar cine-i bagă în seamă? Conform Vechiului Testament, Satana nu era diavol, ci un înger de la curtea zeului Iahve. Termenul diabolus nu era cunoscut de Joshua, deoarece a fost inventat de romani la un secol după moartea sa [însemna om clevetitor]. Cine l-a ispitit pe aspirantul la zeificare Joshua? Cum putea Joshua să-i replice diavolului că el se închina numai Domnului Dumnezeu, când nu avea nici cea mai vagă noțiune despre Divinitate, ci se închina zeilor tribali ai neamului său, în special lui Eli, al cărui fiu se credea, în secret?

După ispitire, Joshua își adună câțiva adepți din rândul unor oameni modești [pescari, păstori, țărani...], începe să predice printre iudei și să facă minunile pentru care va fi ulterior zeificat: învierea unui mort [Lazăr], vindecarea unor orbi și a unor posedați, înmulțirea pâinilor și peștilor, transformarea apei în vin etc. Toate aceste minuni circulau anterior în folclorul iudaic, puse pe seama profetului Ilie Tesbiteanul, așa că autorii evangheliilor le-au preluat și le-au mai gogonat puțin. În realitate, nici făpturile divine nu pot învia persoanele trecute de faza de moarte clinică, deoarece după 10 minute creierul se alterează iremediabil. Niciuna din minunile descrise de evanghelii n-a fost reținută de vreo sursă istorică, fapt foarte ciudat pentru ecoul pe care l-ar fi stârnit, dacă ar fi fost adevărată. Nu puteau fi adevărate deoarece din textele evanghelice rezultă ca Joshua nu era nici măcar un om cult pentru timpul său, ca să nu mai vorbim de ființă semi-divină sau chiar divină. Iată argumentele, așa cum rezultă ele chiar din evangheliile canonizate:

- Joshua nu avea habar de Adevărata Divinitate, descoperită de savanți abia în secolul XX, ci se închina la zeii tribali cruzi, ilogici și imorali din Vechiul Testament. Credea toate aberațiile din acest document și afirma că a venit pe Lume pentru a-l completa, nu pentru a-l strica.

- Nu cunoștea modul de organizare și funcționare a Cosmosului apropiat ori măcar a sistemului nostru solar, lucru cunoscut de învățații egipteni contemporani cu el. Nu știa nici măcar că Terra e sferică și cuprinde mai multe continente, cu mai multe populații. Lumea lui se reducea la Iudeea, stătulețele vecine și Imperiul Roman cotropitor. Își însușise concepția astronomică greșită, conform căreia infinitul Univers se reducea la o mică parte din Terra și bolta cerească vizibilă de deasupra ei, în care el imagina o împărăție cerească a zeilor tribali iudei, în frunte cu tata Eli.

- Joshua n-a învățat iudeii ignoranți și săraci din timpul lui să cunoască natura și să trăiască mai bine prin folosirea cunoștințelor, deoarece el însuși era un ignorant. De exemplu, egiptenii din timpul sau foloseau electricitatea și irigațiile, europenii foloseau circa 140 de plante medicinale, chinezii fabricau mătase și hârtie etc. Dacă ar fi fost făptură divină, ar fi determinat un salt în cunoașterea științifică și în creația material-spirituală a evreilor, cam cum a produs zeul Oannes la babilonieni [se pare că Oannes a fost un extraterestru - erou civilizator].

- Dumnezeu și făpturile divine subordonate se exprimă în legi, explicații și porunci clare, astfel ca fiecare om să le înțeleagă. Joshua folosea pilde și parabole, cum folosesc și palavragiii mistici actuali, inspirate din folclorul tradițional iudeu. Acest procedeu a produs și încă mai produce confuzii în mințile ignoranților din timpul lui și din prezent.

- Joshua a anunțat o iminentă sosire a „împărăției cerurilor”, fapt care nu s-a produs. În ciuda acestui eșec vizibil, ignoranții mai așteaptă și acum, după 2000 de ani, venirea acestei împărății. În realitate, noi trăim în Univers inspirați și ocrotiți de Divinitate, în limita meritelor noastre. Altă împărăție, în care Dumnezeu să se poarte ca un stăpân de robi, nu există. Cei care, păcăliți de preoți, mai așteaptă împărăția cerurilor promisă de Joshua sunt invitați să citească cu mintea limpede Matei, 17-28. În acest articol, Joshua precizează clar că împărăția va veni înainte ca mulți dintre contemporanii lui să moară.

- Afirmațiile și recomandările lui Joshua sunt atât de contradictorii, încât pare să fi avut o personalitate dublă, când blândă, când tiranică și rea. De exemplu, el recomanda iubirea aproapelui și chiar a vrăjmașilor, purtarea blândă, milostenia etc. Când însă își instruia apostolii, le spunea că n-a venit să pună pace pe Pământ, ci o sabie, căci a venit să despartă pe tată de fiu, pe mamă de fiică, pe noră de soacră. Din nefericire, această promisiune s-a adeverit, nu pentru că ar fi fost divină, ci din cauză că ignoranții mistici au aplicat-o întocmai. În ultimele 17 secole, câteva sute de milioane de pământeni au fost uciși în numele creștinismului [evrei, arieni, amerindieni, asiatici, arabi...]. Europa a fost zguduită de puternice războaie religioase, culminând cu cele două războaie mondiale, purtate majoritar între creștini. Dezbinarea pe motive religioase a pătruns și în familii, ca în promisiune: împărăteasa bizantină Irina i-a scos ochii fiului ei pentru că a refuzat creștinarea, copiii și părinții au ajuns să se certe pentru religie [un tânăr din Oltenia și-a ucis ambii părinți, în urma cu câțiva ani]. Noua religie a dezbinat cumplit familia ariană în mai multe ramuri derivate din catolicism și ortodoxie, fără nicio posibilitate de împăcare. Această dezbinare va continua cel puțin câteva decenii, deoarece fanaticii mistici au pretenția ca toți oamenii să îmbrățișeze religia lor sălbatică, de sclavi și de păstori nomazi.

- Joshua a elogiat ignoranța și a considerat cunoașterea științifică, la care nu avusese acces, drept sminteală. După secolul 4 e.n., când creștinismul a învins în Imperiul Roman, întunericul religios a coborât peste arieni, întârziindu-le evoluția cu 13 secole, până la victoria Renașterii. Până și vechile cunoașteri științifice [sistemul heliocentric, electricitatea, folosirea aburilor...] au fost interzise de Biserica creștină și acoperite de negura uitării. Iraționalitatea, ignoranța și intoleranța față de cunoașterea științifică a Lumii au fost și sunt legile de bază ale acestei religii. Cine ne va da înapoi cele 13 secole de progres și evoluție furate de religia creștină? Clericii creștini ar trebui să umble în genunchi printre oameni, cerându-le iertare pentru această cumplită schilodire a destinului Omenirii. Ei însă sunt la fel de agresivi în propagarea întunericului religios, la fel de necinstiți față de oameni și la fel de blasfemici față de Divinitate. Îndrăznesc să folosească cele mai noi cuceriri ale științei împotriva căreia au luptat secole pentru a-și propaga miturile și ritualurile blasfemice [electricitate, televiziune, internet, tipar etc.]. Acțiunea lor agresează psihic oamenii, deoarece provoacă grave contradicții în creier, între cunoștințele științifice moderne și sălbaticele mituri religioase. Din această cauză, din 1990 și până în prezent, numărul bolnavilor psihic din rândul românilor a crescut de câteva ori [anxietăți, deliruri, obsesii, fobii]. Psihologii și psihiatrii nu reușesc să vindece decât o mică parte din cei afectați de agresiunea religioasă, lucru pe care-l puteți observa în societatea noastră [bolnavii mintal se manifestă și în viața publică].

- Joshua a manifestat un maniheism feroce (maniheism = confruntarea fără sfârșit dintre bine și rău), nedemn de un sol divin. Cine nu e cu mine, e împotriva mea și cine nu adună cu mine, risipește, amenința el. Cel ce iubește pe tatăl său sau pe mama sa mai mult decât pe mine nu este vrednic de mine și cel ce iubește pe fiul lui sau pe fiica sa mai mult decât pe mine nu este vrednic de mine, proclama viitorul zeu. Această concepție inumană și anti-divină s-a aplicat din plin de toate ramurile Bisericii creștine. Păgânii arieni și amerindieni au fost schilodiți și uciși cu zecile de milioane, alte zeci de milioane de negri au fost sclavizați, fanaticii creștini și-au părăsit părinții și copiii în mizerie. Până și apostolii și-au lăsat familiile de izbeliște, vânzându-și țarinile cu scopul de a strânge bani pentru propagarea noii religii. Voi, îngeri rebeli, știți că Adevăratul Dumnezeu nu e gelos pe dragostea ce le-o purtăm părinților și copiilor noștri, așa că iubiți-vă familiile din adâncul sufletului. Pentru Dumnezeu avem doar adorație, credință, respect nețărmurit.

- Modelele de personalități pe care Joshua le prezenta ca ajunse deja în împărăția cerurilor erau pur și simplu odioase: Abraham [incestuos și proxenet], Iacob [înșelător de tată și de frate], Isac [idolatru], „înțeleptul” Solomon, care-și ucisese fratele și-și însușise haremul de 800 de țiitoare ale lui etc. Halal modele de moralitate și înțelepciune! Amicii mei, noi ne vom însuși ca modele adevărații soli divini, creatorii morali care au scos Omenirea din întunericul religios și au condus-o până în actuala fază de civilizație.

- Joshua folosea frecvent insulte nedemne de un sol divin, ca pui de năpârcă, neam viclean și curvar, câini, smintiți..., la fel ca orice sălbatic needucat din timpul nostru.

- Conform Matei, cap. 23, art. 35, Joshua credea în legenda creației din Vechiul Testament, dovedită falsă de mai multe științe: istorie, antropologie, genetică, astrofizică... Deci, era un simplu mistic sălbatic și ignorant, care credea că Omenirea descinde din Adam și Eva, cuplul primordial creat de elohim în anul 3760 î.e.n. Halal zeu, „fiu al Domnului”, ba încă și parte a Divinității văzută ca „sfânta treime”!

- Dacă Joshua ar fi fost făptură divină sau măcar un paranormal excepțional, cum îl prezintă vindecările miraculoase, n-ar fi putut fi chinuit și ucis. El ar fi schimbat gândurile judecătorilor iudei și ale soldaților romani ori ar fi dispărut în mod miraculos din Ierusalim. Strigatul lui disperat „Eli, Eli, de ce m-ai părăsit?” indică un simplu muritor mistic ce-și invocă zeul preferat. Preoții creștini păcălesc prostimea, spunând că Joshua s-a supus de bună voie sacrificiului, pentru a răscumpăra păcatele Omenirii de la Adam și Eva. Mai mult și mai blasfemic, ei afirmă că însuși Dumnezeu și-ar fi sacrificat fiul pentru răscumpărarea acelor păcate. Concepția sălbatică a jertfei de oameni și animale este proprie religiei iudaice, dar n-are nimic de-a face cu Divinitatea. Pământenii au fost creați ori colonizați pe Terra cu milioane de ani înainte de presupusa creație a cuplului Adam-Eva, fără niciun păcat al cunoașterii binelui și răului, ba chiar cu obligația de a cunoaște corect Lumea și voința divină. Toți sălbaticii din Lume au făcut sacrificii umane zeilor imaginați de ei, însă Adevăratul Dumnezeu nu le-a cerut, nu le-a inspirat și nu le-a acceptat.

Multe alte probe indică faptul că Joshua a fost un sălbatic mistic care a avut orgoliul sau nebunia de a se declara Mesia în fața liderilor religioși evrei. Dacă n-ar fi fost executat, secta lui s-ar fi destrămat ca multe altele inițiate de tot soiul de fanatici sălbatici. Crucificarea lui și mai ales legenda că ar fi înviat a stârnit interesul maselor ignorante ebraice. Apostolii săi, câți or fi existat cu adevărat, au creat mici grupuri, apoi au început să predice și în Imperiul Roman. În jurul lor, adepții fervenți au creat legende, iar naivii le-au crezut. Mulțimea de evanghelii orale a fost scrisă către finele primului secol al erei noastre, creând confuzii și secte creștine mai mari sau mai mici. La începutul secolului 3 e.n., călugărul Ieronim a tradus Vechiul Testament și evangheliile în limba latină, săvârșind blasfemia de a identifica Divinitatea cu zeii tribali ai iudeilor. Pentru Joshua, considerat numai învățător, fiul omului, s-a folosit numele Kristos. Abia după convertirea împăratului Constantin la creștinism, prin mama sa Elena, Joshua a fost declarat fiul lui Dumnezeu, prin decizia conciliului de la Niceea [325 e.n.]. Constantin a introdus gărzi înarmate în conciliu și a amenințat episcopii cu moartea, pentru a obține declararea lui Joshua ca fiul Domnului. Ulterior, un mistic grec, Athanasios, a mers și mai departe cu blasfemia, inventând dogma consubstanțialității, respectiv „sfânta treime”. Așa s-a ajuns la blasfemia ca un muritor sălbatic și ignorant să fie identificat cu Divinitatea eternă, atotcunoscătoare, atotputernică... Conciliul de la Efes a declarat-o pe Maria, mama lui Joshua, Fecioara și Maica Domnului, o altă blasfemie cumplită. Aceste blasfemii săvârșite de episcopi sălbatici au fost impuse ca adevăruri prin teroare, înșelăciune și propagandă, ajungând până în zilele noastre. Ele persistă din cauza ignoranței și lenei intelectuale specifice majorității populației, precum și pentru că au intrat în tradiții, prin zile de sărbătoare în care se chefuiește și se lenevește. Liderii creștini au adus numeroase modificări textelor evanghelice inițiale, mult mai blasfemice și mai aberante, cu scopul de a le face mai credibile. Concomitent, ei au creat un panteon de sfinți creștini, după modelul panteoanelor păgâne, oferind populației cât mai multe zeități la ale căror icoane să se închine. Procesul de sanctificare și beatificare a unor muritori continuă și în prezent. Adevărata Divinitate asistă impasibilă la aceste aiureli sălbatice, deoarece nu coboară din planul superior divin, în cel inferior uman, să-și pună mintea cu pământenii sălbatici. Voi, îngerii rebeli, știți ce aveți de făcut pentru a nu cădea în păcatul blasfemiei și idolatriei. Succes!

O carte care oferă mai multe argumente privind inventarea personajului Iisus poate fi citită aici:


Cine a scris Biblia? (Who wrote the Bible?) (RO)

Robert Beckford este un cunoscut teolog britanic și autor de documentare, în prezent profesor la Canterbury Christ Church University. Filmele sale, transmise de BBC și Channel 4, au provocat controverse și dezbateri nesfârșite între creștini și comunitatea religioasă din Marea Britanie. Beckford spune că mama sa i-a citit Biblia pe când era copil și că a crescut cu convingerea că tot ce se spune în ea este adevărat. Astăzi însă, el nu mai e la fel de sigur că în „cartea ce bună” se regăsește cuvântul lui Dumnezeu, pur și nealterat de mâna omului. Din dorința de a afla adevărul, pornește într-o călătorie pe urmele dovezilor istorice, care-l poartă prin Orientul Apropiat, Roma și chiar Statele Unite. Rezultatul propriilor investigații l-au dus la concluzia că, în timp, Biblia a suferit multiple revizuiri, interpretări și eliminări, toate ca urmare a unor imperative politice și religioase.


Tabăra Isus (Jesus Camp) (RO)

Documentarul dezvăluie fenomenul care se petrece în sânul unei tabere de copii creștine, în care aceștia sunt educați să manifeste de mici o devoțiune fără margini pentru Iisus. Părinții lor sunt creștini fanatici, care-i duc la toate slujbele și evenimentele organizate de biserică, iar vara îi trimit în tabăra „Kids on Fire” din Devil’s Lake, Dakota de Nord, pentru a-și întări credința. Filmul conține imagini cutremurătoare despre felul în care poate fi înspăimântat și mutilat sufletul unui copil nevinovat, și asta în numele unei religii.


-->

Avertisment!

Frumoasa Verde” este un blog de cultură generală, care cuprinde teme din toate domeniile vieții. Articolele din domeniul sănătății sunt alcătuite sau preluate cu grijă, din surse considerate de noi respectabile, dar nu se constituie în sfaturi medicale autorizate.